Castelul Corviniilor

Documentele vremii amintesc existenţa unei fortificaţii, pe actualul amplasament al castelului, odată cu secolul XIV, castrul regal având o formă elipsoidală şi în aripa de nord un turn de refugiu, barat pe latura de sud cu un zid de piatră.Această posesiune a familiei de Anjou, intră în proprietatea familiei Corvin la începutul secolului XV, mai precis în anul 1409, în vremea cneazului Voicu, sub forma unei donaţii care cuprindea cetatea şi domeniul Hunedoarei.

Fiul lui Voicu, Ioan de Hunedoara amplifică construcţia existentă în secolul XIV, în urma a două etape de construcţie, rezultând o nouă incintă, prevăzută cu 7 turnuri de apărare.

În secolul XV, castelul rămâne un exemplu singular în zona Transilvaniei de reşedinţă nobiliară fortificată, construcţie care îmbină elementele specifice stilului gotic târziu cu stilul renascentist, faza timpurie. Familia Corvin stăpâneşte castelul şi domeniul Hunedoarei până în anul 1508, după care vor urma 22 de proprietari, până în secolul XVIII,când intră în proprietatea Imperiului Habsburgic şi castelul devenea sediul administraţiei minelor şi depozit al produselor de fier.
Transformarea lui în muzeu în 1974 este precedată de o altă etapă de restaurare şi consolidare (1965-1968), aceste lucrări continuând după anul 1997 şi până în prezent.

Legenda fântânii din curtea interioară a cetăţii

Legenda ne relatează faptul că, după o luptă, 3 turci ajung prizonieri în cetatea din Hunedoara. În urma înţelegerii cu proprietarul castelului, în schimbul primirii libertăţii, ei trebuiau să sape o fântână. După 15 ani de lucru, găsesc apă dar nu sunt eliberaţi deoarece între timp Ioan de Hunedoara moare şi urmaşul său nu le dă libertatea promisă. Atunci unul din turci, sapă o inscripţie în piatră, ce poate fi tradusă, conform legendei : "apă ai dar suflet n-ai".

Programul Muzeului „Castelul Corvinilor” Hunedoara este urmatorul:

Tarife: